O bătălie legendară a romanilor a durat doar câteva săptămâni, nu ani: Masada, un asediu de scurtă durată, dar intens

Cercetători de la Universitatea din Tel Aviv au făcut o descoperire remarcabilă legată de asediul roman de la Masada, unul dintre cele mai faimoase evenimente din istoria Imperiului Roman. Folosind tehnologie de ultimă generație, aceștia au reușit să demonstreze că asediul, care se credea anterior că a durat trei ani, a fost în realitate mult mai scurt, desfășurându-se pe parcursul a doar câteva săptămâni.

Studiul a fost condus de dr. Guy Stiebel și echipa sa de la Institutul de Arheologie Sonia & Marco Nadler din cadrul Universității din Tel Aviv, în colaborare cu cercetători de la diferite instituții internaționale. Folosind drone, senzori și modelare digitală 3D, aceștia au analizat în detaliu sistemul de asediu roman din jurul cetății Masada, obținând date precise despre cum a fost realizată această cucerire.

Masada: un asediu de scurtă durată, dar intens

Asediul de la Masada a avut loc în anul 73 e.n., în timpul Marii Revolte Evreiești împotriva stăpânirii romane. Potrivit narațiunii istorice transmise de Iosephus Flavius, asediul s-a prelungit timp de mai mulți ani, pe măsură ce romanii s-au străduit să cucerească fortăreața izolată și greu accesibilă. Această teorie a fost acceptată timp de secole, contribuind la consolidarea mitului despre eroismul și rezistența apărătorilor evrei. Însă, cercetările recente sugerează că realitatea a fost cu totul alta.

Echipa de cercetători israelieni a demonstrat că, pe baza volumului de muncă necesar pentru a construi structurile de asediu, fortificațiile romane au fost ridicate într-o perioadă mult mai scurtă decât se credea. Estimările lor arată că romanii au avut nevoie de aproximativ două săptămâni pentru a construi taberele și zidurile de piatră din jurul Masadei, iar cucerirea fortăreței în sine a durat câteva săptămâni, nu ani.

Tehnologia modernă și descoperirile arheologice

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au folosit metode avansate, care nu erau disponibile în cercetările anterioare. Dronele echipate cu senzori de distanță au permis obținerea unor date extrem de precise despre dimensiunile și volumele structurilor romane, iar modelarea digitală 3D a ajutat la recrearea terenului și a sistemului de asediu în detaliu. Aceste măsurători exacte au oferit o nouă perspectivă asupra modului în care romanii au desfășurat asediul.

Studiul a arătat, de asemenea, că armata romană, formată din aproximativ 6.000-8.000 de soldați, a fost extrem de eficientă în construcția fortificațiilor necesare pentru a izola Masada. După finalizarea rampelor de asalt și a altor structuri necesare, atacul final a fost lansat rapid, iar cetatea a căzut în mâinile romanilor în scurt timp.

Această descoperire nu doar că schimbă înțelegerea asupra duratei asediului, dar ridică și noi întrebări despre motivele care au stat la baza acestei campanii intense. Deși Masada era o fortăreață izolată, aparent neimportantă strategic, romanii au investit resurse semnificative pentru a o cuceri. Cercetătorii israelieni continuă să analizeze aceste aspecte în cadrul unui proiect amplu de cercetare care va aduce probabil și alte descoperiri importante despre acest episod din istoria romană.

Concluziile acestui studiu oferă o nouă perspectivă asupra modului în care romanii și-au desfășurat campaniile militare și asupra rezistenței apărătorilor evrei din Masada. De asemenea, acestea demonstrează cât de importantă este utilizarea tehnologiilor moderne în cercetarea arheologică pentru a obține o imagine mai clară și mai obiectivă asupra evenimentelor istorice.